23.12.07

After 2 weeks

Au trecut doua saptamani. Acum e liniste, amintirea pielii ei, gustul ei, clipele in care ii sarutam buzele, momentele in care o futeam in draci, toate au ramas undeva in urma. Cineva spunea ca e imposibil sa traiesti cu atata intensitate asemenea momente, pentru ca apoi sa nu mai simti nimic. Ei bine, uite ca se poate. Prefer sa ramana asa decat sa ... Variante ar fi multe, dar prea putine care sa insemne o apropiere reala, premisa unei relatii care sa duca undeva.
Au trecut doua saptamani in care au trecut peste mine valuri de energii, de emotii, de ganduri, ore intregi de nelinisti, de dorinte, de razvratire, de incercare de a comunica, de placere la gandul ca am fost cu ea, femeia visurilor mele...si acum in sufletul meu e atat de gol, de liniste.
Nu pot sa ma opresc de la a observa ce ciudat pot evolua lucrurile indata ce ai obtinut ceva ce iti doreai de mult. Dar, asta nu va face decat sa confirme faptul ca in viata asta merita sa iti urmaresti visele, sa nu abandonezi, sa iti concentrezi energia pana in momentul in care filmul s-a terminat si a inceput genericul. Situatia se aplica si acum, doar ca eu nu mai simt nimic.
Poate ca este si efectul sucevei, caci orasul asta cam are efectul de a adormi orice emotie, oricat de puternica ar fi ea. Asa ca sunt curios cum vor evolua lucrurile atunci cand ma voi intoarce in bucuresti si vartejul vietii ma va lua de nou.

11.12.07

Cu capsa pusa

E dimineata si abia te-ai trezit. Caldura patului inca te mai tine prizonier pentru cateva secunde. Inca nu te-ai decis ce e cu tine si asa ca mai zabovesti putin.. Gata!Stii!Azi iti vei pune masca de sef cu fundul in sus!Ceva nu iti prieste!Asta o simte pana si iubita ta, care nu indrazneste sa se apropie la mai putin de un metru de tine.Mama, ce pat mare ai!Ce bine e sa fii sef ...Nu?Parca ai zambi putin, dar masca nu te lasa!Nu se cade!Ar zice ceilalti ca esti inconsecvent.
-Iubi, ce ai? Nu ai dormit bine?
-Pe naiba - ai vrea sa mai continui, ca de fapt ai dormit foarte bine, ca in noaptea asta te-ai simtit ca niciodata pana acum, ca ea a fost superba ... ca voi doi ati fost superbi, dar nu, tu ai azi masca de sef cu capsa pusa si deci, nu se cade!!
Asa ca ii trimiti doar un zambet tamp si acru!O sa ii treaca!
Bei repede cafeaua pe care ea ti-o aduce gratios la pat, si ea arata atat de bine in dimineata asta, parca nu ai mai vazut-o niciodata asa. Mama, ce ai mai tranti-o inapoi in pat, ce i-ai mai face. Aoleu, iti vine sa iti dai palme, ce te-a apucat...
-Iubi, ti-e bine?Ce e cu tine?te intreaba e uitandu-se la tine cum stai holbandu-te la ea, la fata ta interzisa. Nu poti, doar ti-ai promis. Astazi trebuie sa ai capsa pusa si asta e!Pana la capat!Asa ca iesi repede pe usa, te urci in mertan si pleci in tromba. Pe drum, mai injuri cu indesat vreo doi-trei soferi, ca doar asa iti sta bine. Bagati-ai picioarele!Da bine bai frate ca ai ce!!
Ajuns la servici esti deja in forma. Ai o fata de s-ar speria pana si tablourile de pe pereti. Abia arunci un bunaziua la portarul care ti-a deschis amabil usa de la intrare. Te simti bine si esti plin de importanta! Treci repede pe langa biroul de la contabilitate si nu intelegi de ce toata lumea te evita. Ai facut cumva ceva ce nu trebuia sa faci? Totul era bine ieri... Dar ce conteaza, tu esti seful! Sa nu te placa daca nu au chef!Tu ai azi capsa pusa si asta e!Sa se multumeasca cu asta.
Deschizi usa de la biroul tau, te asezi in somptuosul tau scaun prezidential livrat luna asta de la IKEA, si te apuci de treaba. Dintrodata te opresti. In usa e Anisoara, proaspata ta secretara. Sta in prag si nu spune nimic. E prea derutata la vederea ta. Pana si ea a simtit ca e ceva in neregula cu tine.
- Da. Ce vrei!!? O interpelezi tu pe un tot aspru.
- Pai stiti..incepe ea sa se fasticeasca..au sosit documentele..
- Da! Bine!Lasa-le pe birou si du-te! Am treaba!
Ea le lasa, inghite in sec, se indreapta spre usa, se opreste de parca ar mai vrea sa spuna ceva si apoi inghite inca o data in sec si se duce.
Mamaaa!Ce te-a apucat azi?Nu ai vazut ce picioare avea si ce fustita scurta si-a luat azi, ce dulce a fost cand a intrat pe usa si apoi cand s-a aplecat si a lasat documentele pe birou...Chiar atat de insensibil poti fi. Parca ai vrea sa o chemi inapoi sa ii spui ca iti pare rau... orice, numai de i-ai readuce zambetul acela cald ...
Da opreste-te o data!Ce e cu tine?
Azi ai capsa pusa si trebuie sa te comporti ca atare. Nu poti sa te schimbi de la o secunda la alta. Nu ar sade bine. Ar arata inconsecventa! Exact ceea ce angajatii tai nu ar trebui sa vada. Ti-ar submina autoritatea. Tu esti seful si esti cu capsa pusa.
- Sefuu?? se aude un glas cristalin..putin sovait.
Te intorci si o vezi pe Anisoara cu un teanc de dosare, stand in pragul usii. A ramas intepenita acolo si parca nu ar mai inainta.
- Ce vrei?!!Ce e cu alea?
- Pai stiti, sunt dosarele de la marketing. Vi le las pe birou?
- Da, hai!Hai ca am treaba.
O iei tu sever si parca putin iritat pentru ca te-a oprit din ditamai trenul gandurilor!Adica pentru cunoscatori, din putul gandirii, frate!!Atat! Chiar si tu esti surprins de cat de badaran poti fi azi. Dar cum poti sa fii asa? Ce te-a apucat? Parca ceva a pus stapanire pe tine si nu iti mai da pace! Dar ce conteaza, daca nu le place, sa isi caute alt loc de munca!
- Sefuu?..
- Da, ce vrei?!!!te intorci aproape strigand la secretara pe care acum o trec transpiratiile. Zi, ce mai vrei?
- Pai..la 10..stiti?
- Ce e la 10? Si spune mai repede.
- Pe la 10 vin aia pentru interviu.
Mama, cum ai putut sa uiti?Azi vin aia pentru interviu. Nu o sa mai ai timp de nimic altceva. S-a dus cu gandurile, cu lancezeala.
- Da, da. Cand vin lasa-i inauntru. Si adu-mi te rog profilele tuturor.
Ai sentimentul ca zilele tale sunt pe sgarsite. Iar o sa trebuiasca sa iti pierzi vremea cu cativa studentasi de-abia iesiti de pe bancile scolii, plini de vise si in rest, numai cu pretentii de salarii care Doamne Fereste sa fie mai mici de 800Euro. Adevarul este ca la starea in care esti azi, asa cu capsa pusa, o sa le arati tu cine e seful. Da sa se mai duca la dracu cu toate studiile alea ale lor, ca sunt cu totii niste terminati, niste handicapati in aceasta lume.
Pai uita-te la mine, eu am pornit de jos. Pe vremea mea nu existau toate facultatile astea. Am facut politehnica si am ajuns ditamai sefu intr-o multinationala. Nu spui care;)
He he he!Pe vremea ta... Ai inceput de jos, ai spalat coridoarele vreo trei ani la combinat, pe multumeai cu putin si abia iti cumparai o paine. Sa iesi cu iubita la un restaurant era un vis imposibil!Mission Impossible XV!! Si acum vin astia cu pretentii. Auzi, nimic mai jos de 800 de euro. Cand ei ar trebui, vorba lui Voicu de la Catavencu, sa vina in genunchi la tine sa te roage sa spele podelele prin vreun departament si...
- Sefu..A venit primul candidat!!
- Sa intre! Si fa o cafea, doua..
Pe usa intra un tip spilcuit, la cravata si costum. Mama, da ce cravata rosie si-a mai pus..La starea ta de spirit, numai cravata rosie iti mai trebuie!
Dar incerci sa te calmezi si il iei la intrebari: ce a mai facut, pe unde a mai lucrat, ce studii are si punctul forte, din cand in cand ii mai pui intrebarea capcana:Si ce altceva ai mai putea sa imi spui despre tine?
Surprinzator, tipul reactioneaza echilibrat si chiar incepe sa iti placa. Te uiti putin uimit la CV-ul lui de vreo 6 pagini, plin de proiecte si.. Dar parca ceva nu e in regula cu el, ca parca prea iti raspunde ca la carte.. Ai vrea parca putina sare si piper, ceva care sa te faca sa spui acel DA!!! magnific...dar nu. Asa ca te decizi sa il opresti si amabil ii spui ca o sa il contacteze firma, sau daca nu, cel putin o sa ramana in baza voastra de date.
Tipul se prinde, se ridica politicos de pe scaun, iti da mana si iese putin cam nedumerit. Usa se deschide din nou si dintr-o data auzi o voce cristalina, supersuava si tot continui sa te tot surprinzi cu concentratia de superlative pe care esti capabil sa o emiti in numai 2 secunde. Intorci putin capul si vezi o pereche de pantofi albi si apoi..mama, ce picioare...ai inghitit in sec de vreo 10 ori si de-abia ai apucat sa ajungi la glezne. Mai urci incet cu privirea si incepi sa te bucuri ca ai fost inspirat sa te asezi, ca de altfel..Si picioarele ei se termina intr-o fusta extrem de scurta. Urci apoi cu ochii si speri asa, pentru o fractiune de secunda, ca asta a fost tot, ca lucrurile vor reveni la normal, dar sacoul ei roz cu greu adaposteste decolteul bogat. Te fortezi sa spui ceva, broboane de sudoare ti se aduna in jurul tamplelor, care iti zvacnesc si nu numai ele. Dar ce naiba e cu tine? Ei as, doar esti cu capsa pusa!Ce vrea sa dovedeasca cu toate astea. Precis e doar vreo absolventa de aia care habar nu are nimici si spera ca te va convinge altfel... Ei na!Doar tu esti cel cu capsa pusa si nu ea, asa ca numai sa incerce.
Asa ca o iei la intrebari cu o plictiseala afisata, si ea, spre surprinderea ta te priveste direct in ochi si iti raspunde calm la orice intrebare i-ai pune. Te mai uiti la cv-ul ei si parca nu ar fi fitecine. Hei, doar ti-am mai spus, azi esti cu capsa pusa si asta e! Asa ca o trimiti la plimbare, nedumerit de cat de insensibil poti fi.
Si parca ceva din tine ar fi vrut sa te duci dupa ea, sa ii spui sa ramana, poate sa ii oferi o cafea si cine stie... mergeati undeva sa mancati impreuna . Mama, da ce picioare avea.
Dar ce naiba e cu tine azi?Doar azi esti cu capsa pusa. Ce e cu ideile astea la tine!Ce vrei, sa te stie angajatii de inconsecvent? Te uiti la ceas si e deja 4. Mamaa, da ce repede a trecut ziua de azi. Asa ca o rogi pe Anisoara sa ii recheme pe ceilalti a doua zi. Ca doar ei au nevoie de tine si nu tu de ei.
- Dar sefu!!!Unii dintre ei stau aici de la 12.
- Nimic!! Descurca-te!
Nivelul de adrenalina iti creste in obraji, acestia devenind aproape rosii, iar tamplele iti zvacnesc de la presiunea creata. Ceva e in neregula cu tine, asta clar!Ce naiba ai? Da! Stiu! Ai capsa pusa, dar nu mai poti sa gandesti si tu macar? Ce o sa zica oamenii aia? Hai las-o, daca nu le place, asta e!
- Deci, Anisoara, pe maine. Ai terminat totul pe ziua de azi?
- Vai, stiti!Eu si colegii ne-am gandit asa.. ca fiind ziua Dumneavoastra - Iar tu esti masca uitandu-te la toti cei din departament cum se inghesuie in biroul tau, cu flori, prajituri - sa ne adunam aici si sa va cantam "La multi ani!" si sa va uram o viata fericita. Biroul tau e acum plin de oameni ce canta fericiti, iti dau flori, iar Anisoara apare cu un tort imens, flambat. Lumina se inchide si totul devine feeric, Ca din senin apare iubita ta si te saruta voluptuos! Esti pur si simplu coplesit si incetul cu incetul incep sa te cuprinda remuscarile, amintindu-ti de cat de taran ai putut fi cu acesti oameni, care nu au uitat, care nu TE au uitat. Aproape ca iti dau lacrimile si ai vrea sa iti ceri scuze de la toti, sa le spui cat de buni sunt, cat de mult ii apreciezi...Dar ce naiba e cu tine? Ai uitat ca esti cu capsa pusa?!!Dar ce? Vrei sa te stie de inconsecvent? Ce fel de lider esti tu pentru ei daca te lasi asa, la indemana emotiilor. Doar tu stii bine ca nu se cade!
Asa ca bagui cateva cuvinte, te scuzi ca nu poti sta, iti iei iubita si iesi. Desi parca...Parca ai ramane acolo, parca ai sta cu ei sa te distrezi, ca doar e propria ta petrecere, sa te distrezi cu ei, sa impartasesti cu ei bucuria de a te simti liber, ca le apartii, ca te iubesc. Dar tu ai capsa pusa, asta e! Sa se obisnuiasca!!

MOTTO. Cu totii am fost invatat i sa purtam masti. Ca este bine sa purtam masti, ca trebuie sa ne controlam emotiile, sa nu aratam ca suntem slabi! Cu cat mai putine sentimente aratam, cu atat suntem mai respectati! Si asa ajungem sa purtam masti ce poate nu ni se potrivesc , dar care ne fac sa aratam intr-un fel care este apreciat de catre ceilalti. Si poate ca nu ne dam niciodata seama ca noi suntem defapt altceva decat acele masti. Astfel ajungem sa traim aceste vieti fara a afla ce este cu noi, cine suntem cu adevarat. Sau poate ca nu avem curajul de a renunta la ele, fie din frica de a nu fi acceptati de catre ceilalti asa cum suntem, fie din frica ca defapt am putea descoperi ca nu ne ridicam la propriile standarde, pe care noi insine le-am impus. Si atunci ne incapatanam sa credem ca aceste masti sunt defapt adevarata noastra fiinta si astfel cautam din ce in ce mai multe argumente care sa sustina aceasta teorie.
sa ne

10.12.07

In Cluj

Am ajuns in Cluj la ora 3.20. Drumul a fost linistit si presarat cu povesti cu spioni. Am iesit din gara si orasul m-a intampinat cu un aer rece. Abia asteptam sa ma pierd pe stradutele pe care le strabatusem de atatea ori in peregrinarile mele romantice. Asa ca am luat-o spre pod, am trecut strada si am intrat pe straduta ce urca catre 7 strazi. Nu eram sigur ca asta era strada, dar la ora aia nu aveam alta alternativa.

Gandul imi zbura fara sa vreau la Renata. De fiecare data cand ajung in Cluj, imi e greu sa nu ma gandesc la ea, la tot ce a fost intre noi. Nu este loc in Cluj care sa nu imi evoce tone de amintiri. Imaginea noastra tinandu-ne de mana, imaginea unui felinar ce se aprindea numai atunci cand treceam noi doi pe langa el, bucuria enorma pe care o simteam in preajma ei, toate acestea imi treceau prin fata ochilor.

Urcand pe straduta, mi-am dat seama ca drumul era cel bun. Ce bine, lunile in care nu am mai fost pe acolo nu au fost indeajuns pentru a-mi sterge total din memorie anii petrecuti in Cluj. Ajungand la intersectie, am luat-o pe Emil Racovita la vale. Fara sa vreau inima incepea sa imi bata din ce in ce mai puternic. Ajuns in fata casei am scos telefonul din buzunar si am sunat-o pe Ela. Eram deja in fata usii. Era ora 3.35. Chiar nu vroiam sa o trezesc.

O sunasem cu o seara inainte incercand sa stabilesc cu ea o modalitate prin care sa nu fiu nevoit sa o trezesc la acea ora. Nu vroiam sa profit de prietenia dintre noi intr-o asemenea masura. Telefonul a tarait si i-am auzit vocea:

-Buna, ce faci?Deja ai sosit?

-Da, sunt in fata usii.

-Da?Cat e ceasul?

-3.40!Hai, ma lasi sa intru?

Au trecut cateva minute pana cand a venit sa deschida usa. Am vazut o lumina aprinzandu-se si apoi silueta sa apropiindu-se de usa. Vazand-o venind am simtit bucurie in suflet. Imi era nespus de dor de ea, de figura ei, de toate micile ei nebunii. Abia asteptam sa o strang in brate. Nu am putut sa fac aceasta imediat, deoarece spatiul era destul de ingust si apoi nu am vrut sa o trezesc pe Diana, ce dormea in prima camera. Am sarutat-o rapid pe obraz si am intrat in casa.

De Ela ma leaga o multime de fantezii, de amintiri ciudate pe care intotdeauna le-am tinut intr-un colt al mintii mele. Flirt, fantezie, frenezie, amintirea unui sarut intr-o discoteca din Suceava, placerea nebuna de a-i fi atins buzele-i mari si moi, my personal Angelina Jolie, my dream woman. Ceva la care sa visezi si nimic mai mult.

Ela este genul de femeie cu care fara sa vrei flirtezi. Flirtezi ca este o femeie frumoasa, pentru ca toti barbatii roiesc in jurul ei, pentru ca este extrem de sexi.

Am intrat in casa si am imbratisat-o rapid, dorind sa o las sa se culce cat mai repede, data fiind ora destul de tanara. Mi-a intins o punga in care era o saltea pneumatica, sa ma descurc cu ea. Ma uit distrat la punga in care e salteaua pneumatica. Scot din ea salteaua si pompa, inca distrat si incerc sa o umflu. Nu e nici o sansa ca pompa sa se portriveasca la valva de la saltea si incep sa ma ingrijorez, una, din cauza zgomotului, mai ales datorita parchetului care in linistea noptii scartaie lugubru, dar si din cauza ca incep sa ma indoiesc ca voi putea sa o umflu. Abandonez si imi pun o patura pe saltea, imi pun un cearsaf deasupra si apoi imi iau o perna si o plapuma. Totul e ok, imi inchipui ca sunt la munte si am izoprenul. Nu ma plang, ii spun Elei somn usor si ma culc. E bine, sunt in Cluj. Oasele mi se inmoaie si adorm.
De dimineata ma trezesc. Ela trebaluieste prin casa, ii aud tocurile prin baie. Anna inca doarme, iar eu inca stau ascuns in plapuma calduroasa. Din cand in cand o pandesc pe Ela, cum se plimba, machindu-se in baie. Ma hotarasc in sfarsit sa imi fac simtita prezenta si ii spun buna dimineata.
Bucuria e in aer si vorbim vrute si nevrute. Punem la cale programul pe intreaga zi. Well, nu e asa de greu, caci numai intalnirea cu Ana va tine cateva ore bune.
Vorbim vrute si nevrute si se face ora 8, cand trebuie sa ma sustrag de sub plapuma. Imi strang micul culcus, ma imbrac si ma uit amuzat la mica ei fetita care se joaca prin camera. Tatal cel rau din Bucuresti a venit in sfarsit acasa;)
Se face ora 8 si jumatate si trebuie sa plecam. Ela trebuie sa mearga pana la coafor iar in drum trebuie sa o lasam pe cea mica. Aerul curat ma face sa ma simt bine, ultimele urme de somn disparand ca prin minune. Ela vrea sa isi schimbe coafura. Sincer mie imi place asa cum e, cu parul ei castaniu infoiat si zburatacit in toate partile, cu varfurile indreptate spre exterior.
Mergem pe strada brat la brat si ne simtim bine. Nu am mai iesit de mult impreuna prin oras si asta se simte.
Pana sa ajungem la coafor ne jucam cu ideea de a ma tunde si eu, dar cand ajungem acolo imi dau seama ca nu e loc de asa ceva. Coaforul este deja plin si asa ca ma decid sa o las singura acolo si sa ma duc sa ma plimb pana termina. Oricum abia am asteptat acest moment, sa ma pierd pe stradutele din centrul clujului. Ii spun sa imi dea un bip cand termina si ies din coafor.
Imi e foame si ma duc sa caut un loc de unde sa imi iau un langos sau un covrig, si sa il acompaniez cu un pahar de iaurt, asa cum faceam pe vremea liceului la Miorita.
Clujul e orasul unde mi-am petrecut anii de liceu, unde am inceput sa deschid ochii, unde baietelul plin de cosuri, putin cam speriat de viata, cu rock-ul urlandu-i in cap, proaspat indoliat dupa moartea lui Kurt Cobain, incepea sa se bucure de ce noul liceu si noul oras aveau sa ii ofere. Si acest oras mi-a oferit cu varf si indesat, astfel incat acum Clujul este orasul meu de suflet, fiind pentru mine o adevarata Mecca.
Ma strecor pe stradute, scot aparatul si fotografiez stenciluri si grafitti-uri, timp in care ma uit dupa un loc unde sa mananc. Ajung la Casa de Cultura a Studentilor in zona si ma uit amuzat la cat de ieftina este shaorma aici. Dar nu, nu am chef de carne in dimineata asta. O mancare mult prea grea pentru ce ma asteapta. Sincer sa fiu imi e dor de momentul in care ma voi intalni cu toti si deja fluturasi incep sa imi treaca prin stomac. Sau poate e doar foamea. Nu gasesc nimic fara carne... Asa ca trec strada si intru pe o straduta ingusta, pe langa vechiul zid al Clujului. Mai fotografiez cateva graffitiuri si ajung in fata la Ema. Ema, vechea carciuma unde chiuleam fara ca sa ne fie frica de a fi gasiti de vreun profesor mai bagaret. Pe vremea aia il luam pe Calin si pe Sorana si ne tineam de umeri, Sorana fiind la mijloc, si mergeam in Ema. Spelunca de mana a unspea ne tinea de casa ore bune, cu mesele ei de lemn strambe si pe care diferitii colocatari isi lasasera amprenta cu pixul. Pe vremea aia se scriau nume de formatii, Metallica, Guns`n Roses, Iron Maiden. Mancarea predilecta acolo erau cartofii prajiti asezonati cu Bloody Mary. Si asta era doar pretextul pentru a ne tine de micile noastre nebunii si cancanuri.
Am luat-o pe Ela de la coafor. Mi-a dat bip si am gasit-o in fata coaforului schimbata total. Fetita zvapaiata de dimineata se transformase intr-o dama sofisticata. Mi-a venit sa zambesc cand am vazut-o si asta nu datorita coafurii, ci din bucuria de a o revedea.

4.12.07

Galvanize

don't hold back
cause you woke up in the mornin,
with initiative to move,
so why make it harder...

don't hold back

if you think about it,
so many people do,
be cool man,
look smarter

....don't hold back...

and you shouldnt even care,
bout those losers in the air,
and their crooked stares

...don't hold back...

cause there's a party over here,
so you might as well be here,
where the people care

...don't hold back...

the world, is holdin back
the time has come to
the world,
is holdin back...

the time has come to
the world,
is holdin back
the time has come to

GALVANIZE!!!

c'mon, c'mon c'mon....

DON`T HOLD BACK
if you think about it too much,
you may stumble,
trip up,
fall on your face

DON`T HOLD BACK!!!

you think its time you get up,
crunch time,
like a sit up,
come on keep pace.

DON`T HOLD BACK!!!

put apprehension on the back burner,
let it sit,
dont even get it lit

DON`T HOLD BACK!!!
get involved with the jam,
don't be a prick,
hot chick,
be a dick

DON`T HOLD BACK!!!

the world, is holdin back
the time has come to
the world, is holdin back
the time has come to
the world, is holdin back
the time has come to

GALVANIZE!!
c'mon, c'mon c'mon
world

the time has come to...push the button...

world, the time has come to...push the button...
world, the time has come to...push the button...
world, my finger, is on the button...my finger,
is on the button...
my finger, is on the button

push the button

the time has come to...galvanize!
THE TIME HAS COME TO ...GALVANIZE!!!
!galvanize!galvanize!

1.12.07

Merg la Cluj

Merg la Cluj sa ma intalnesc din nou cu iubitii mei prieteni de acolo. Ma duc sa pun iar la cale o metoda diabolica de a spala mintile oamenilor, pentru a ma juca cu inocenta celor ignoranti si naivi. Clujul e un fel de Mecca pentru cei ce vor sa faca astfel de activitati cu accente absconse si oculte in acelasi timp. Sunt atat de diabolic ca nici macar eu nu pot sa ma suport. Ma trezesc dimineata si observ cum pe nevinovata oglinda mai apare cate o crapatura... De aia defapt cand te uiti la mine, ai impresia ca parca m-am ras cu ciobul. Nu. nu sunt o fiinta placuta de fel! Nu sunt prietenos si nici nu imi place prea mult sa stau intre oameni. In fiecare zi imi trebuie cel putin o ora pentru a-mi face curaj sa ies din casa. De curand mi-a iesit un cos pe spate si imi tot supureaza. Din cand in cand ma scociorasc cu unghiile si inevitabil sangele amestecat cu puroi imi pateaza maieul. Si ce daca? Mai am vreo 6. Azi am lucrat in constructii si am transpirat. Nu m-am mai spalat de saptamana trecuta. M-am atins fara sa vreau si cosul mi s-a spart iar. Pe bune, nu vrei sa il vezi! Abia mi-am gasit curaj sa imi dezlipesc pansamentul si astfel ca rana e vie si supureaza. Din cand in cand mi se amesteca sudoarea cu puroiul ceea ce face ca mirosul din jurul meu sa fie pestilential. Daca as fi acum intr-un autobuz, lumea m-ar da in suturi afara! Imi aduc perfect aminte de o data cand mergeam cu 69 si tocmai urcasem de la capat. Troleul era gol si era frumos afara, inceput de primavara insorita. Mai era un tip in troleibuz si asa ca ma pun undeva pe la mijloc. Ma uit distrat la blocurile care trec in viteza pe langa mine. Visez, ca deobicei la femei cu pulpa groasa. Si parca ceva nu se potriveste cu peisajul. Deschid ochii si ma uit in jur incercand sa ma lamuresc ce se intampla. Oare ce nu e in regula? Sau cum spun unii, what is wrong in the mother fucking picture? Si dintr-o data imi dau seama! Ba frate, ceva pute!Ba da pute de imi vine sa borasc! Nu stiu, da cred ca ori s-a incal;zit rahatul pe ala de mai e cu mine in troleu, ori au dat astia cu bomba chimica! Ma uit spre el si ii observ freza zbarilita, caltii nespalati, fata neagra si hainele ponosite ... si apoi numeroasele pete puturoase ce-i garnisesc costumatia de gala. Ori asta a uitat ca mai avea ceva de rezolvat inainte de a-si da drumul in pantaloni, ori s-a cacat de atatea ori pe el ca nu ii mai pasa. Nu stiu frate, da imi pun mana la gura sa nu borasc si ma reped spre capatul celalalt al autobozului. Acolo imi inclestez ambele maini si trag de manerul geamului. In sfarsit aer! Troleibuzul a oprit in statie!
se urca vreo 5 insi si se aseaza pe scaune, bucurosi ca sunt locuri. Doi dintre ei incep sa se linga undeva pe la mijlocul troleului. Abia revenindu-mi dupa experienta traumatizanta, o idee nastrusnica imi trece prin minte: Oare aia nu simt nimic? Cat de mult o sa ii tina pana sa sara de unde sunt? Nu dureaza mult si tipul se opreste din mozolit si se uita mirat in jur, ceva pare sa nu ii convina. Porumbita de langa el ridica si ea capul, dar nu inainte de a-si trece pline de talent degetele prin parul lung si negru. Nu, pe bune, inca nu si-au dat seama ce nu e in regula. Dupa ce se uita de vreo 2 ori in jur dupa care isi reia ocupatia. Se pare ca nici pe ea nu o deranjeaza aceasta situatie si ... Dar stai, dintr-o data se ridica amandoi cu mainile la gura si se reped catre spatele masinii. Ce naiba v-a luat atat de mult nu stiu. Se inghesuie langa mine pe scaunele din spate si imi zic sa deschis geamul mai larg. Zis si facut. Incep sa ma distrez cu ei facand pariuri. dar stai, distractia nu s-a terminat inca. 69-ul face o noua oprire. De data asta orca vreo 20 de oameni. Deja ne stricam de ras la ideea a ceea ce va urma. Ne uitam la oamenii care isi ocupa linistiti locurile. Geamul de langa noi este larg deschis si multumesc lui Dumnezeu ca soferul a prins ceva viteza. Putem respira in voie aer curat. Ne abtinem sa nu ne prapadim de ras cand unul dintre noii veniti se ridica sa inchida geamul, explicand politicos celorlalti ca: Dom`le e curent si ca pe el il doare capul. Il observ asa, cu coada ochiului pe personajul cu imputit intorcandu-se pe partea cealalta. Ii vad partea posterioara a pantalonilor profund marcata de o pata maronie. Ma uit la cei ce langa el si incerc sa le anticipez miscarile. In spatele lui, o tata la vreo 45 de ani, cam grasuna si cam rosiatica la fata se ridica si deschide geamul din dreptul ei. Se aseaza la loc si sta. Se pare ca se simte confortabil pentru o secunda, dupa care, dintr-o data fata i se face verde si o vad cum se ridica si se repede catre spatele troleului. Mai sunt vreo 2 care incep sa faca scandal si sa se intrebe ca ce mama ei pute in halul asta? Noi trei, cei din spatele masinii, ne uitam la ei si ne stricam de ras. Ne distram pe seama moacelor pline de indignare si facem pronosticuri referitoare la cat va mai dura pana se vor repezi cu totii in spate. Tipete de indignare, vociferari.. Unul dintre ei a localizat sursa dezastrului si incepe sa urle la aurolac. Ala, nici pas. Pluteste neclintit in lumea lui. Punga pe jumate plina de praf argintiu ii pica din mana, fapt care pare sa faca ca situatia sa atinga limite de nesuportat. Troleul a ajuns din nou intr-o statie. Unul dintre tipi isi face curaj, il prinde pe aurolac de guler si ii face vant afara din masina. Usile se inchid. Au urcat vreo 20 de insi. Sa vedem unde o sa mai se ascunda acum, ca mirosul pare ca s-a impregnat si e una cu troleul. Asa sunt si eu acum. Nu, nu ti-ar placea de mine. Ai fi cel mai tampit om de pe lume daca ti-ar placea acum de mine...
Dupa cum spuneam, in fiecare zi imi ia vreo ora intreaga pana sa ies din casa, iar in restul zilei imi petrec timpul punand la cale miraculoase strategii prin care sa cuceresc lumea.

Clujul imi satisface pe departe nevoia de poezie, de visare, imi umple inima de bucurie. Abia astept weekendul viitor sa imi umplu iar sufletul de voiosie, sa imi strang in brate prietenii dragi, sa facem lucrurile asa cum numai noi stim. Imi e dor de voi, de lumina din inimile voastre.